Prigoană propune ca presa scrisă şi online să intre sub autoritatea CNA

Conform iniţiativei legislative, "Consiliul exercită autoritate în domeniul presă scrisă (ziare şi reviste) şi presă online, numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege", în acest sens urmând să fie completat articolul 10 al actualei reglementări.

O altă prevedere a iniţiativei legislative vizează completarea articolului 17 cu un nou paragraf, astfel încât Consiliul să fie autorizat "să stabilească condiţiile, criteriile şi procedura pentru acordarea licenţelor pentru presa scrisă şi presa online".

Un alt text al propunerii legislative prevede o completare a legii 504 ca, în situaţia în care, "la cererea persoanei vătămate şi dacă publicaţia nu produce proba verităţii în termen de zece zile de la sesizare, Consiliul poate suspenda licenţa publicaţiei pentru o perioadă de 1, 3 sau şase luni".

Potrivit iniţiativei legislative, licenţa este obligatorie pentru tipărirea oricărei publicaţii de presă scrisă pe teritoriul României şi pentru găzduirea de publicaţii online pe servere, obligaţia verificării licenţei revenind proprietarului serverului.

De asemenea, se propune ca valabilitatatea unei licenţe pentru presă scrisă sau online să fie de şapte ani. Licenţa poate fi concesionată numai cu aprobarea Consiliului.

Propunerea legislativă, înregistrată la Camera Deputaţilor la 1septembrie, are ca termen pentru dezbatere şi vot final în prima Cameră sesizată 45 zile, după care va fi trimisă Senatului.

Iniţiativa legislativă este semnată de 11 parlamentari: Silviu Prigoană, Doru Leşe, Florin Anghel, Alin Popoviciu, Iustin Cionca Arghir, Adrian Niţu, Corneliu Olar, Marius Spânu, Brânduşa Novac, Mate Andras, Tudor Ciuhodaru.

"Ne preocupă mult în zilele noastre otrava din alimente, otrava din aer şi apă, însă nu facem nimic pentru a reduce otrava informaţională", se arată în expunerea de motive a proiectului.

"În România presa este liberă şi este bine că este aşa. Însă, în acelaşi mod în care nu reuşim să beneficiem doar de partea pozitivă a libertăţii în viaţa de zi cu zi, nu reuşim să avem doar o presă de informare sau de opinie şi suportăm, nu de puţine ori, elemente de presă denigratoare, insultătoare şi calomnioasă", menţionează textul citat.

De asemenea, se apreciază că este necesară o lege a statutului ziaristului, aşa cum există pentru medici, profesori, jurişti, artişti, adică pentru toate profesiunile liberale, care nu pot şi nu trebuie să fie reglementate de Codul muncii. "Cine poate fi ziarist? Care sunt drepturile şi îndatoririle ziaristului? Cum se reglementează dreptul la replică? Polemica are nişte reguli, măcar câte sunt la box? Ce este calomnia? Ce este insulta? Ce e dezinformarea? Care sunt delictele de presă, cum se ierarhizează şi cum se sancţionează? Care sunt civile, care sunt penale? Sunt întrebări pentru care societatea românească nu a găsit încă răspunsuri", se mai arată în expunerea de motive.

El a menţionat că propune limitarea "otrăvii informaţionale" care agasează zilnic, "preponderant în presa scrisă", prin intermediul unor modificări la Legea audiovizualului.

"Ştiu că poate părea impropriu, însă în actualul stadiu de maturitate al societăţii româneşti consider că e singura soluţie în măsură să reducă avalanşa de publicaţii născute peste noapte doar pentru a denigra o persoană sau a mânji o idee", a conchis Silviu Prigoană, menţionând că exemplul pozitiv al CNA reprezintă modelul şi baza pentru această iniţiativă.